Unde se duc planurile de viitor, când se duc? Și cum le aducem înapoi?

Acum câteva luni bune, m-am hotărât să mă reapuc de scris pe bloguri. Mi-am cumpărat un laptop foarte mic și, deci, foarte portabil, pe care aveam de gând să-l iau la subraț și să plec prin diverse locuri în căutarea inspirației. Un parc, un Starbucks, un McD, o bancă pe o alee… cam orice colțișor în care mă puteam așeza-n popou și scrie la micuțul laptop.

Ideea a murit în fașă, ca multe altele. Ba m-am luat cu alte treburi, ba mi-a fost lene, ba n-am văzut rostul demersului (cine mai citește bloguri în epoca asta, când butonatul pe Facebook e sportul favorit la nivel planetar?). M-am ales doar cu o idee fixă, care mă bântuie mai des decât mi-aș dori, și cu niște nervi care apar când mai încerc să scriu câte ceva la ăsta mic, din cauză că trebuie să corectez aproape fiecare rând (tastatura are layout-ul un pic diferit față de tastaturile normale, tastele fiind mai mici).

Tot acum câteva luni, îmi propusesem  să citesc mai mult. Timp aș fi avut, camera e deja plină de cărți, începute am vreo trei… n-am reușit să termin decât o carte subțire (în toate sensurile), pe care, însă, am dat-o gata în trei zile. Alt plan de care nu m-am ținut, dar care-mi stă pe creier.

Alte planuri de viitor eșuate (sau, mă rog, amânate): să urmez niște cursuri gratuite online (am tab-urile deschise și acum, cursurile îmi sunt necesare pentru a înțelege niște chestii; până acum, scuza mea față de mine a fost că înțeleg chestiile alea și fără cursuri), să caut noi oportunități în carieră, să identific noi surse de venituri, să… nici nu mai știu tot, cert e că aveam destule planuri. Toate… amânate. Mă chinui să gândesc pozitiv, de-aia nu zic eșuate.

Așadar, unde s-au dus planurile mele de viitor, când s-au dus? S-au transformat în obsesii. Îmi stau pe creier. Mi-am propus să fac X chestie, o s-o fac. Cărțile-s pe noptieră, laptopul e mereu încărcat, ideile mă inundă de câte ori sunt pe budă, cursurile mă așteaptă cuminți în browser… o să le fac. Pe toate. O SĂ LE FAC PE TOATE! Într-o bună zi.

Legat de a a doua întrebare din titlu, aș zice că planurile de viitor duse pe apa sâmbetei pot fi aduse înapoi prin găsirea unei motivații reale pentru fiecare dintre ele, dar sunt în căutarea unui răspuns mai bun, a unei soluții mai ușor de aplicat. Poate vine în comentarii, poate nu. Cert e  că am reușit, măcar, să aștern aici gândurile astea, poate mă ajută la ceva. Mi-am făcut debutul pe blogul ăsta. E un punct de pornire!