O poveste despre traduceri medicale Cu ceva timp în urmă, vecinul meu de palier (sau, mai exact, vecinul a cărui ușă de apartament se află aproape lipită de a mea) m-a sunat surescitat: „Poți să vii câteva minute până la mine?” Nu era prima oară când se întâmpla să mă sune, hodoronc-tronc, în miezul zilei. Pentru că știa că lucrez, ca și el, de acasă, nu considera că este un deranj prea mare să mă întrerup din ceea ce făceam și să dau fuga în apartamentul lui. Ba, dimpotrivă, considera că, în calitate de unic vecin de palier, se simțea îndreptățit să îmi solicite prezența ori de câte ori se ivea…